|
---|
Cap. II – Evolutia UmanăAnul 1905 - anul miraculos al lui Albert Einstein, când se dezvoltă teoria relativității, bazată pe principiul relativității și principiul invariabilității vitezei luminii.
|
„Dacă oamenii sunt buni doar de frica unei pedepse sau în speranța unei răsplăți, atunci suntem într-adevăr o adunătură jalnică.″
1.- Primul Război Mondial: Marele Război
Astfel, începe „secolul vitezei”, dar și un secol al Apocalipsei în care războiul, foametea, bolile și moartea au devastat omenirea în primele cinci decenii, caracterizate însă și printr-un salt tehnologic enorm.
Asasinarea arhiducelui austriac Franz Ferdinand, moștenitorul Imperiului Austro-Ungar, la Sarajevo, pe 28 iunie 1914, a aprins scânteia "marelui război". Dar nu aceasta a fost cauza. Încă cu mult înainte de secolul XX, exista o concurență acerbă între marile imperii coloniale care doreau supremația. Germania, care avea armata cea mai numeroasă, invidia comerțul și coloniile Imperiului Britanic. Ambiția Kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei era acapararea unui număr cât mai mare de colonii pe alte continente, iar politica sa agresivă îngrijora alte state europene. Și-a construit o flotă militară care rivaliza cu cea a Mării Britanii. Puterile europene s-au grupat în alianțe defensive: Puterile Centrale -Germania, Italia (care ulterior a părăsit alianța) și Austro-Ungaria, iar țelul alianței era blocarea expansiunii agresive a Rusiei în Balcani și apărare reciprocă. O altă alianță, Antanta, a fost încheiată între Marea Britanie, Franța și Rusia. Trebuiau să coopereze pentru a se apăra în fața oricărei agresiuni din partea Germaniei.
Războiul a izbucnit când un sârb l-a asasinat pe arhiduce. Ca urmare, o lună mai târziu, Austria i-a declarat război Serbiei. Țarul Nicolae al II-la a mobilizat armata pentru a apăra Serbia de Austria. Germania a declarat război Rusiei. Armatele rusești au fost învinse de germani în Bătălia de la Tannenberg (1914) și în Bătălia de la Lacurile Mazuriene. Dar armatele austro-ungare au fost învinse de ruși în sud. Germania s-a pregătit de război pe două fronturi, declarând război Franței. Germanii au pătruns în Belgia neutră, dar fiind încetiniți de o rezistență puternică, timp în care Franța și-a reorganizat forțele. Britanicii au intervenit, iar în trei luni, între Canalul Mânecii și frontiera elvețiană a fost săpată o linie de tranșee.
Frontul de vest se afla între Germania și nordul Franței, iar frontul de est între Germania și Rusia. S-au purtat bătălii navale în Orientul Mijlociu. Forțele Antantei au atacat Imperiul Otoman, iar în Africa, trupele britanice și franceze au atacat coloniile germane. Pe frontul de vest au murit milioane de oameni în bătălii ca Ypres, Bătălia de la Verdun și Bătălia de pe Somme (1916). În Bătălia de la Passchendaele din 1917, soldații înotau în noroi până la brâu și se luptau pe o ploaie torențială. Aliații au avansat doar 8 km în 102 zile cu prețul a 400.000 de vieți. Liniile de apărare cu sârmă ghimpată , mitraliere și artilerie făceau inutil orice atac. Tancurile, echipate cu mitraliere, utilizate pentru prima data în 1916, striveau sârma ghimpată de mitralierele. La 12 ani de la zborul fraților Wright, aviația a avut succes și a fost utilizată pentru spionaj, dirijarea focului de artilerie și lansarea bombelor. Ambele tabere au intrat într-o cursă de producere de cât mai multe arme noi, ca gazele toxice. În 1915 au avut loc dezastre ca cel de la Gallipoli, unde forțele Aliaților au bombardat forturile turcești, dar au subestimat forța turcilor, pierderile în rândul australienilor britanici fiind de aproape 9000 de morți și 20 000 de răniți. În 1916 a avut loc bătălia navală de la Iutlanda, unde și Marea Britanie și Germania s-au declarat învingătoare. Submarinele germane U-boot, atacau vasele Antantei, până când în 1917, au scufundat USS Housatonic, iar SUA, aflată în izolaționism și neutralitate, a declarat război Germaniei.
În 1917, în Rusia, economia se îndrepta spre colaps, iar orășenii sufereau de foame. Au izbucnit răscoale, iar armata a trecut de partea răsculaților.
Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei a abdicat, iar bolșevicii conduși de Vladimir Ilici Lenin, au preluat puterea. După războiul civil dintre bolșevici și menșevici și după execuția familiei țariste, Rusia și-a schimbat numele în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste - URSS. Totodată, sosirea trupelor americane în Europa de partea Antantei a înclinat balanța în favoarea acestora. După lupte crâncene la frontiera germană, pe 11 noiembrie 1918, Germania a semnat armistițiul, iar Kaiserul a abdicat. Dispariția a multor bărbați tineri în război a dus la câștigarea cât mai multor drepturi și libertăți pentru femei, în unele țări, acestea obținând drept de vot. După lupte crâncene la frontiera germană, pe 11 noiembrie 1918, Germania a semnat armistițiul, iar Kaiserul a abdicat. Dispariția a multor bărbați tineri în război a dus la câștigarea cât mai multor drepturi și libertăți pentru femei, în unele țări, acestea obținând drept de vot. Prin Tratatul de la Versailles, Germania a fost aspru sancționată prin reducerea armatei, renunțarea la colonii, ducând la prăbușirea economiei germane. Harta Europei a fost redesenată, impe-riul German, cel Austro-Ungar, cel Rus și otoman fiind desființate. A fost înființată Ligă Națiunilor pentru menținerea păcii în conformitate cu Cele 14 puncte ale președintelui Wilson, dar SUA a refuzat să adere. |
Războiul a durat patru ani. Consecințele au fost niște mari cheltuieli și 30 de milioane de victime. După Marele Război a urmat Gripa spaniolă, care a ucis între 50 și 100 milioane de persoane în toată lumea, între 1918 și 1919, mai mulți oameni uciși de un inamic nevăzut decât în război. 10 ani mai târziu, lumea avea să fie devastată de Marea Criză Economică.
„Toate lucrurile sunt unite de tainice legături: nu poţi culege o floare fără să tulburi o stea.″ - Galileo Galilei
„Nu mă simt obligat să cred că acelaşi Dumnezeu, care ne-a înzestrat cu simţuri, raţiune şi intelect, ar pretinde să nu le folosim.″ - Galileo Galilei
2.- Empire State Building
După încheierea Primului Război Mondial au apărut stiluri artistice noi. S-a născut arta suprarealistă din mișcarea dadaistă, arta abstractă și Cubismul. Muzică occidentală clasică a parcurs o perioadă de prefaceri și experimente. Muzica ușoară occidentală a fost dominată de SUA, unde artiștii de culoare au jucat un rol important datorită folclorului din care s-a desprins jazz-ul. Filmele au evoluat rapid după război, iar Hollywood devenise capitală cinematografică a lumii. Treptat, au apărut primele filme cu sunet și color. Divertismentul în marile orașe luase amploare.
Utilizarea betonului armat a adus o schimbare esențială în arhitectură, aspectul clădirilor devenind mai simplu și mai puțin decorativ. S-au dezvoltat stiluri de arhitectură modernă, ca Art Nouveau. Folosind oțel, sticlă și beton armat, au fost proiectate clădiri ce aparțin stilului internațional. Lipsa de spațiu în orașele mari americane a determinat construirea unor zgârie-nori, în 1931, Empire State Building devenind cea mai înaltă clădire. Au fost dezvoltate proiecte grandioase ca Podul suspendat Golden Gate sau Barajul Hoover.
Nivelul de trai a crescut calitativ în mod considerabil. În 1922 este dezvoltat vaccinul împotriva turbeculozei. În 1928, Alexander Fleming descoperă penicilina. Prin anii '20 piloții au zburat în mod regulat de-a lungul continentelor, și în 1927, Charles Lindberg a finalizat primul zbor peste Oceanul Atlantic. Au fost dezvoltate electrocasnice: frigidere, mașini de spălat, aspiratoare, fier electric termostatic, ce au ușurat viețile oamenilor, fiind utilizate la scară largă. După inventarea radioului de către Marconi, prin anii '20 a început dezvoltarea radioului cu unde scurte, care devenise bază pentru căile moderne de comunicație radio pe distante lungi. Primul program de radio a fost difuzat în ajunul Crăciunului, 1906. Primul buletin de știri a fost făcut in 1920, în Detroit, Michigan. Până la sfârșitul anilor '20 , radiourile au devenit omniprezente. Aparatele de radio au jucat un rol important în al doilea război mondial. În plus, comunicarea între avioane și nave au permis, guvernelor combatante de a difuza știri și propagandă propriilor cetățeni și dușmanilor deopotrivă. După ce în 1859 au apărut fibrele vulcanizate, în 1909, belgianul Leo Baekeland brevetează prima materie plastică sintetică, care avea să îi poarte numele: bachelita ce va pune bazele masei plastice. Bachelita este mai ieftină, flexibilă și durabilă. A fost utilizată pentru a construi aparate de radio, telefoane, mânere, ustensile, clape de pian, și bile de biliard. Deși destul de grea, bachelită este, de asemenea, destul de fragilă. Aceasta a fost înlocuită în mare măsură cu plastic mai ieftin și mai flexibil, cum ar fi polistiren, PVC, nailon. În luna august a anului 1917, inventatorul Nikola Tesla a proiectat primele unități radar primitive, permițând utilizatorului să "determine poziția relativă sau cursul unui obiect în mișcare, cum ar fi un vas pe mare, distanța parcursă sau viteza sa." Tehnologia Radarului va fi un sistem capabil de detectare a avioanelor naziste aflate la distanță mare de orașele britanice în timpul celui de-al doilea război mondial. În domeniul militar, în 1915 este proiectat sistemul sonar pentru detectarea submarinelor, în 1919, Ernest Rutherford realizează fisiunea atomică, în 1926 este lansată prima rachetă cu combustibil lichid, iar în 1937, Frank Whittle proiectează primul motor cu reacție, iar în 1940, este realizat sistemul radar.
În Italia, în 1928, Mussolini devine dictator. Germania care traversa o perioadă de hiperinflație, iar recesiunea economică ce a dus țara în șomaj, i-a motivat pe naziștii care promovau antisemitismul și superioritatea rasei ariene, să preia puterea în 1933, Adolf Hitler fiind numit cancelar. Evreilor li se retrage cetățenia germană, iar treptat, Germania anexează Austria, Regiunea Sudetă și Cehoslovacia. SUA trecea printr-o perioadă de prohibiție și gangsteri. În 1929, în urma crahului de pe Wall Street, creșterea economică s-a întrerupt, ceea ce a dus la o mare depresiune la scară mondială. China traversa un război civil și ulterior, a purtat un război împotrivă Japoniei care avea ambiții expansioniste în Extremul Orient și Oceanul Pacific, în timp ce în Rusia, regimul comunist se consolida, iar Stalin inițiase marea epurare și represiuni împotriva opozanților.
„Totul în fizică este fie imposibil, fie banal. Este imposibil până când înţelegi şi apoi devine banal.″ Ernest Rutherford
Niciodată să nu spui: "Am încercat o dată şi nu a funcţionat." citat din Ernest Rutherford
"Când o persoana nu are recunoștința, îi lipsește ceva din umanitatea sa." Elie Weisel
3.- Al Doilea Război Mondial: Războiul Global
După semnarea pactului de neagresiune-Ribbentrop-Molotov dintre Germania și URSS prin care împărțeau Europa de Est, forțele naziste au invadat Polonia la 1 septembrie 1939, iar trupele sovietice au atacat partea estică a Poloniei. Marea Britanie și Franța i-au declarat război. În aprilie 1940, trupele germane au invadat Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda și Franța. Cu cea mai mare parte a Europei sub controlul fascist, Hitler a plănuit să invadeze Marea Britanie și a trimit avioane Luftwaffe să atace obiective din Marea Britanie. Dar rezistența puternică a englezilor și curajul premierului Winston Churchill l-au determinat pe Hitler să abandoneze. S-a orientat spre bombardamente nocturne asupra industriei, orașelor și șantierelor năvale. Nu a reușit să înfrângă moralul britanicilor, care primeau provizii și echipament de la SUA. Italienii au invadat Grecia și Africa de Nord, dar forțele britanice i-au respins.
Trupele lui Hitler au ocupat Grecia și Iugoslavia, i-au alungat pe britanici și a trimis o armată numeroasă sub comandă lui Rommel, respingându-i pe britanici din Egipt. Pentru a acapara sursele vaste de petrol, Hitler a lansat un atac masiv asupra Uniunii Sovietice. Germanii au împins armatele sovietice până la Leningrad, Moscova și Kiev. Dar înfruntând iarna sovietică, au pierdut o mare parte din bătăliile cucerite. În 1941, Churchill, premierul britanic, și Roosevelt, președintele american, au semnat Carta Atlantică, un manifest pentru libertatea tuturor oamenilor. SUA au intrat în război după atacul japonez asupra bazei de la Pearl Harbour. După atacul japonez asupra flotei americane de la baza navală Pearl Harbour, pe 7 decembrie 1941, SUA a intrat în război, preluând conducerea Aliaților împotriva Axei, Dwight David Eisenhower fiind Comandatul Suprem al Aliaților. Cinci portavioane americane au zădărnicit speranțele de expansiune ale japonezilor în 1942 în două bătălii navale importante. Bătălia din Marea Coralilor din 4-8 mai a fost prima luptă din istorie în care vasele implicate nu s-au aflat în raza vizuală a adversarului, lupta desfășurându-se între avioanele lansate de portavioane. Nu a fost clar cine a învins, însă bătălia a zădărnicit planurile japonezilor de-a invada Australia. În iunie, japonezii au plănuit să atace mica insulă strategică Midway și Insulele Aleutine. N-au reușit să distrugă aviația americană amplasată acolo, SUA descifrând codurile radio japoneze ce așteptau atacul. În Bătălia de la Midway, din 4-6 iunie, marina japoneză a fost lovită de aviația americană de pe portavioane, ulterior, s-a retras. Bătălia de la Midway a fost o victorie decisivă a forțelor SUA și un punct de cotitură a războiului din Pacific. În următorii trei ani, SUA au recucerit insulele Gillbert, Marshall, Caroline și Mariane. Au bombardat orașe și obiective industriale japoneze, inclusiv pe cele din Tokyo. Trupele Aliaților au fost trimise în Africa de Nord pentru a-i respinge pe germani, ieșind învingători în urma bătăliei de la El Alamein din 1942. În est, rușii au lansat la Stalingrad un contraatac împotrivă forțelor germane. În decursul anilor 1942 și 1943 submarinele germane au atacat vapoarele ce aprovizionau Marea Britanie.
În 1943, SUA și Marea Britanie au bombardat industria și orașele germane. Aliații au debarcat în Sicilia și au ajuns în Italia, unde l-au înlăturat pe Mussolini. Pe frontul de est, sovieticii îi împingeau pe germani în patria lor. Pe 6 iunie 1944-Ziua Z, Aliații au deschis un al doilea front, debarcând în Normandia. 1200 de nave de război și 4100 de nave de desant au adus pe țărm 132 000 de soldați, în timp ce 10.000 de avioane atacau pozițiile germane. Datorită debarcării în Ziua Z, trupele Aliaților au putut să-i alunge pe germani din Franța. În septembrie 1944, forțele americane au început lupta pentru redobândirea Filipinelor, în timp ce Armata a Patra britanică făcea același lucru în Filipine. După lupte grele, trupele americane au cucerit insulele japoneze Okinawa și Iwo Jima la începutul anului 1945, în care au pierit 100 000 de soldați japonezi și 12 000 de soldați americani. Până în 1945, Aliații au traversat Rinul după ce au oprit contraofensiva germană. Forțele generalului american George S. Patton n-au putut ajunge la Berlin, acesta fiind deja asediat de sovietici.
Germanii au fost siliți să se retragă, iar în aprilie 1945, Berlinul a fost ocupat de sovietici. Hitler s-a sinucis, iar pe 7 mai, Germania a capitulat. Deși naziștii au fost învinși, Imperiul Japonez încă reprezenta o gravă amenințare la adresa forțelor americane. Aliaților le era teamă că numărul victimelor din luptele pentru ocuparea Japoniei va fi foarte mare. Japonezii ar fi luptat până la ultimul om și s-a estimat că într-o invazie ar fi murit 1 milion de soldați ai Aliaților. Pe baza teoriilor lui Albert Einstein, oamenii de știință realizaseră în mare secret o nouă armă, cea mai mortală din istorie: bomba atomică. Trinity a fost primul test al tehnologiei pentru bomba atomică (varianta cu implozie-fisiune cu plutoniu, lansată asupra orașului japonez Nagasaki). Testul a avut loc pe 16 iulie 1945 lângă Alamogordo, New Mexico. Succesorul lui Roosevelt, Harry Truman, a luat grava decizie de a lansa noua armă asupra Japoniei. Truman a susținut că utilizarea bombelor atomice va duce la sfârșitul grabnic al războiului, salvând milioane de vieți din rândurile trupelor Aliaților. La sfârșitul lunii iulie 1945, Aliații i-au dat Japoniei un ultimatum, amenințând cu distrugerea completă a acesteia, dacă nu va capitula. Nu s-a întrevăzut nicio intenție de capitulare din partea japonezilor. Așa că bombardierul american B-29 Superfortress Enola Gay, pe data de 6 august 1945 a lansat bomba atomică „Little Boy” de 5 tone asupra orașului japonez Hiroshima. |
În urma exploziei au murit 130 000 de japonezi. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică, „Fat Man", a fost lansată dintr-un bombardier Superfortress, Bockstar, pentru a distruge orașul Nagasaki. În acest atac au fost uciși 75 000 de japonezi. Mii se oameni au murit ulterior, din cauza radiațiilor, care le-au provocat răni și boli. În cele din urmă, japonezii au capitulat pe 14 august. Reprezentanții japonezi au semnat declarația oficială de capitulare, în prezența generalului Douglas Mac Arthur, la bordul navei americane de luptă USS Missouri, pe 2 septembrie 1945. La Conferința de la San Francisco, reprezentanții celor 50 de state membre ale Alianței au elaborat Carta Națiunilor Unite, astfel s-a născut Organizația Națiunilor Unite. Principalele teatre de război au fost Oceanul Atlantic, Europa Apuseană și Răsăriteană, Marea Mediterană, Africa de nord, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific, Asia de sud-est și China. În Europa, războiul s-a încheiat odată cu capitularea necondiționată a Germaniei naziste, la 8 mai 1945, dar a continuat în Asia până la capitularea Japoniei - 15 august 1945.
Al Doilea Război Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare și mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii. A fost prima oară când un număr de descoperiri tehnice noi, incluzând bomba atomică, au fost folosite la scară largă împotriva militarilor și civililor, deopotrivă. Al Doilea Război Mondial a provocat moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populația mondială de la acea vreme. În plus, multe alte persoane au fost rănite grav, au căpătat infirmități pe viață datorită armelor de foc, bombardamentelor clasice sau nucleare, sau datorită experiențelor militare și medicale inumane la care au fost supuse. S-a estimat că acest război a costat mai mulți bani și resurse decât toate celelalte războaie la un loc, 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fără a se pune la socoteală sumele cheltuite pentru reconstrucția de după război. Urmările războiului, inclusiv noile tehnologii și schimbările aranjamentelor geopolitice, culturale și economice, au fost fără precedent.
Europa postbelică a fost împăr-țită între sferele de influență occidentală și sovietică. Dacă Occidentul a trecut la recons-trucție postbelică prin interme-diul Planului Marshall, statele Europei Răsăritene au devenit state satelit ale Uniunii Sovietice, adoptând metodele economiei planificate și ale politicii unui singur partid tota-litar. Această împărțire a fost neoficială. De fapt, nu au existat înțelegeri oficiale pentru împărțirea sferelor de influență, relațiile dintre țările
victorioase în război au devenit din ce în ce mai încordate, liniile militare de demarcație au devenit în cele din urmă granițe de facto ale țărilor. Țările Europei Occidentale au devenit, în mare parte, membre ale NATO, în timp ce cele mai multe dintre statele din Europa Răsăriteană s-au aliat în Pactul de la Varșovia, aceste două alianțe militaro-politice fiind cele care au alimentat Războiul Rece. În Asia, ocupația militară a Japoniei a deschis calea democratizării țării. Războiul civil din China a continuat în timpul și după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ducând, în cele din urmă, la proclamarea Republicii Populare Chineze și la secesiunea Taiwanului. Războiul a fost scânteia care a aprins un val de lupte pentru câștigarea independenței coloniilor puterilor europene, metropolele fiind vlăguite de ultima conflagrație mondială. S-a petrecut o schimbare notabilă a centrului de greutate al puterii mondiale de la țările Europei Occidentale către noile superputeri, Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. „Consecinţele războiului rece s-au simţit mai ales în elemenţii caloriferelor.″ calambur aforistic de Goran Mrakic „Cred că Războiul Rece a fost o piesă excepţională şi inutilă de cruzime.″ citat din Jane Smiley. |
Biblioteca virtuala a Bisericii 'Sfanta Treime' din Los Angeles, California
Iași * Bazilica * Cluj * Biblioteca Națională Română (Digitală) * Biblioteca Digitala Nationala * Europeana * Humanitas * Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti * Biblioteca Polirom * Poezii Romanesti