|
Cap. IV – Educatia Antică
Educația spartană
Sparta, martoră a arhaismului, prezintă o a doua etapă
A istoriei educației. Vedem în ce fel educația cavalerească,
De tip homeric, se perpetuează, cu o evoluție de marcă.
Educația de scrib decade în cetatea militară și aristocratică.
Își va face onoarea din a rămâne o cetate de semi-inculți,
Atenta-i legislație a ajuns să reglementeze aproape totul,
Până la relațiile conjugale, doar ortografia nu se va netezi.
Rigidă cum e și Creta, Sparta în educație își găsește locul.
Ocupă loc privilegiat în istoria educației, în cultura elenă,
Ne permite să vedem un stadiu arhaic, precoce dezvoltat,
Al civilizației antice, pe când Atena nu conta-n acea epocă.
Secolul VII e marele secol al Spartei, cu un apogeu apucat.
Și la scurtă vreme evoluția ei precoce va fi brusc frânată,
Ea devenind, pentru întreaga Grecie o țară a paradoxurilor,
Cu indignări facile sau pasionale, de unii utopici admirată,
Apoi a urmat o serie de restaurații, de-a lungul veacurilor.
|
Cultura arhaică a Spartei
Fragmentele marilor lirici (Tyrtaios, Alkmaion), alături de
Săpăturile Școlii Engleze din Atena, se luminează reciproc
Și ne revelează o Spartă foarte diferită de imaginile clasice
Ale cetății severe, barbare, crispate, în al mefienței truc.
În epoca barbară, dimpotrivă, Sparta are un centru mare
De cultură, primitor față de străini, față de arte, de frumos,
Față de tot ceea ce mai târziu va afecta că, respinge atare,
Ea este ceea ce Atena va deveni, o metropolă de progres. |
Militară şi civică
Sparta secolelor VIII-VI, este mai întâi un războinic stat,
Puterea sa militară i-a permis să obțină un teritoriu dublat,
Cu anexarea Messeniei , în Grecia fiind cam cel mai vast,
Locul dominant în cultura sa a idealului militar este atestat.
Atestările vin atât de la elogiile războinice ale lui Tyrtaios,
Ilustratele-s mari, frumoase opere plastice contemporane,
Consacrate eroilor luptători. E de înțeles că Sparta, cu folos,
A îmbrățișat educațiile esențialmente militare, spartane.
Dar, evoluția tehnică și etică, după evul mediu homeric,
Face ca educația spartanului să nu mai fie cea de cavaler,
Ci aceea a unui soldat. Ea nu mai e în mediul aristocratic,
E în mediul politic. Decizia în luptă nu mai e de tip singular |
|
Nu se mai înfruntă învingători coborâți din carele de luptă,
Ciocnirea fiind între două linii de infanteriști bine grupați.
Infanteria grea a hopliților devine regina bătăliilor, certă.
Dăruirea față de stat, este sentimentul ce-i unește pe toți.
Revoluția tehnică, arăta Aristotel, are consecințe morale
Și sociale. Idealul totalitar, polis, e pentru cetățenii săi.
Ea este cea care-i face ceea ce sunt: oameni, valori reale.
E frumos să mori în prima linie, ca viteaz, pentru ai tăi.
E aici o revoluție morală, o nouă concepție despre virtute,
Despre perfecțiune spirituală. Tyrtaios aduce un ideal nou,
Valoarea unui om e văzută acolo unde e util pentru cetate.
Educația spartană are ca scop să construiască un stat erou.
|
Sportivă
Din trăsăturile și din strălucirea originilor sale cavalerești,
S-au remarcat gusturile pentru sporturile hipice și atletice.
În listele Jocurilor Olimpice, laconinii onorați auguști ,
Erau, mai ales, remarcați în acele competiții panhellenice.
Din anul 720, până în 576, dintre cei 81 de învingători,
46 au fost spartani. La atleți, din 36, 21 au fost spartani.
Succesele acestea se datorau calităților fizice ale atleților,
Cât și excelentelor metode ale antrenorilor acelor titani. |
Şi muzicală
Cultura spartană nu ignoră artele, ca și educația homerică,
Elementul intelectual este și aici reprezentat prin muzică.
Aceasta asigură unele legături, între: dans și gimnastică;
Prin cânt se vehiculează poezia, o formă literară arhaică.
|
Plutarch , evocând originile muzicii grecești, ne transmite
Că Sparta era, în sec. al VII-lea și începutul sec. al VI-lea,
Veritabilă capitală a muzicii Greciei, prin 2 școli renumite:
A lui Terpandros, cu solo vocal sau instrumental, domina;
A doua dedicată lirismului coral, era ilustrată de Thaletas
Și alții care nu mai sunt pentru noi decât nume glorioase,
Mai bine cunoscuți sunt poeții ca Alkmaion sau ca Tyrtaios,
Cărora, fragmentele păstrate, ni-i arată ca valori imense. |
Marele refuz
Prin anii 550 apare o oprire bruscă a evoluției din Sparta,
Începutul e făcut de o revoluție politică și socială prin care
Aristocrația i-a impus agitației claselor populare, „gata!”
De cel de al doilea război cu Messenia, provocată, se pare.
Începe „divorțul” dintre Sparta și cetățile grecești celelalte,
Care nu revin la aristocrație, ci oarecum spre democrație,
În care tirania marchează cert, transformări determinante.
De voie Sparta se imobilizează în acel stadiu de evoluție.
Renunță la unele cuceriri politice. Eforii îi domină pe regi,
Aristocrația domină poporul. Se instalează un aer secret,
O tiranie polițienească, apăsând pe cetățeni și pe străini.
Străinii devin suspecți permanent și amenințați cu „reject”. |
Urmează o sărăcie a culturii, se renunță la arte și la sport,
Nu mai poate fi vorba de învingători laconieni la Olimpiade,
Sparta devine pur militară, în mâinile unei caste cu suport,
De războinici menținuți mobilizați, crispați, liote de iude.
Erau în triplu reflex de apărare, patriotică, politică, socială,
De situația în funcție depindea educația spartană clasică,
Educația spartană se rigidizează cu trăsături fără de fală,
Au o violență mai disperată cu cât acum nu este motivată.
|
Educaţia de stat
Fiind organizată în întregime în funcție de nevoile statului,
Educația, desigur, se află în întregime în mâinile acestuia.
Legea se interesează de copil încă dinainte de nașterea lui,
Abia născut, copilu-i prezentat unei comisii de vârsta treia.
Viitorul cetățean nu va fi acceptat decât dacă este frumos,
Bine făcut, robust. Cei plăpânzi și diformi sunt condamnați,
La abandonarea pe un loc care are numele de apothetes.
Până pe la vârsta de șapte ani, copiii familiilor le vor fi dați.
|
Până pe la 7 ani educația nu începe, ci este doar creștere,
Doicile laconiene având o mare căutare pe piaţă la Atena.
La vârsta de 7 ani intră în mâinile statului, cum legea cere.
Căruia îi va aparține cu totul, până ce moartea-l va chema,
Educația propriu zisă se face între șapte și douăzeci de ani,
Sub autoritatea directă a unui magistrat, special angajat.
Copilul e introdus în organizații de tineret, soi de avani ,
Asemănătoare cu cele ale statelor totalitare de tip „turbat”. |
Educația însumează treisprezece ani, grupați în trei cicluri:
- De la 8 la 11 ani, 4 ani de „băieți mici”
- De la 12 la 15 ani, 4 ani de „băieți” în sens propriu,
- De la 16 la 20 ani, 5 ani de efebie - eireni
Iar de la 20 sau 21 de ani, tânărul, încheindu-și instrucția,
Dar fără a fi satisfăcut exigențele nemilosului stat totalitar,
Intră în formațiile de maturi, întâi ca „jucător cu mingea”.
Cele 3 cicluri, au câte 3 etape : lupan, cercetaș și rutier. |
Copiii spartani erau repartizați în unități, asemănătoare
Cu cetele sau trupele noastre și la fel ca acestea din urmă,
Comandate de cei mai mari de 20 de ani, pentru patrulare.
Cei mai ageri camarazi primeau titlul de șef de patrulă.
Lupanii nu se adună decât pentru jocurile și exercițiile lor,
La 12 ani, „băiatul” este supus unei discipline mai severe,
Părăsește casa părintească pentru internatul îngrozitor,
Ca o cazarmă, până la 30 de ani, chiar și după căsătorire. |
Instrucție premilitară
Dresarea tinerilor spartani, avea scop să facă din ei soldați.
Lacedemonienii și, ionienii, priveau diferit acea educație,
Primii considerau că muzica și literatura nu-și au rost aici,
Ionienii găseau că e scandalos să nu pui pe acelea temei. |
Dar spartanii nu erau chiar necultivați, aveau necesarul,
Privitor la scris și citit, și aveau gust de muzică și poezie,
În afară de cântul coral, muzică practicată, cea cu flautul.
„Era un spectacol maiestuos, înfricoșător, dat de melodie”.
Așa spunea Plutarch , de atacul armatei în sunet de flaut.
Orice efort se îndrepta spre pregătirea militară și se vedea
Că educația fizică era pe locul unu. Atletismul intra-n aut,
La fel și vânătoarea. Ele dezvoltau doar forța și patria. |
Desigur că gimnasticii propriu zise trebuie să i se adauge
O ucenicie directă în profesia militară: mânuirea armelor,
Scrima, aruncarea suliței; cât și mișcări în rânduri strânse,
După o disciplină strictă; Armata spartană avea un viitor.
Era singura armată profesionistă din acea Grecie clasică,
Stârnea admirația tuturor printr-o abilitate în manevrare,
Trecând de la o formație în șir în una frontală, fantastică,
Prin întoarceri rapide și regulate, în atac cât și-n apărare.
|
O morală totalitară
Educația spartană e orientată spre a caracterului formare,
Conform unui ideal definit, așa cum vechiul ideal totalitar
L-a făcut să renască sub ochii noștri, ca într-o grandoare
Sălbatică și inumană, în plin secol al XX-lea, cam veleitar.
Totul e sacrificat salvării și interesului pentru comunitate:
Ideal patriotic, devotament față de stat, până la sacrificiu,
Dar, singura normă a binelui e-n interesul Spartei, în toate.
Nu mai există nimic legitim, cât este al Spartei prestigiu.
În raporturile cu străinii machiavelismul regulă a devenit,
Și, generalii spartani vor da cele mai scandaloase exemple.
În antrenarea tineretului la disimulare, furt și ademenit
În interior, cu dezvoltarea unor simțuri comunitare ample.
Îi obișnuia pe cetățeni să fie mereu uniți, cu un trai solitar,
Ca albinele, pentru binele public în jurul mai marilor lor.
Virtutea fundamentală, unică, a omului statului totalitar
E de fapt supunerea, cu plecăciuni în fața tuturor ierarhilor.
|
Educaţia fetelor
Fetele au un efort paralel: o instrucție strict reglementată,
În care muzica, dansul și cântul jucau un rol ceva mai șters
Decât gimnastica și sportul. Grația arhaică cedează și iată
Apare concepția utilitaristă și crudă, dar are și un interes,
Ca și femeia fascistă, femeia spartană are înainte de toate
Datoria-i de a fi o mamă fecundă, să nască viguroși copii.
Și vor fi înlăturate orice (delicateți și tandreți efeminate),
Întărindu-i corpul, și va apărea nudă la serbări, ceremonii.
|
Mirajul spartan
Educaţia lacedemoniană e obiectul unei mari curiozități,
Nu numai din partea modernilor ci și din partea anticilor.
Erudiția germană a exaltat-o cu o admirație de dezaxați,
Vedeau în ea efectul spiritului nordic, politică a rasiștilor.
|
O politică războinică și totalitară, pe care o prinse-n razie
Idealul din care sufletul german s-a hrănit fără încetare.
Barres fu influențat că Sparta „O prodigioasă herghelie”,
Grecia considera că se vroia ameliorarea rasei majoritare.
Le Voyage de Sparte, arată că spartanii au avut în sânge
Primatul creșterii. Entuziasmul avusese precursori antici.
Noi cunoaștem Sparta așa cum unii au vrut să o renege,
Între care atenienii, dușmanii ei de moarte și unii fanatici,
În secolele V–IV, a fost triumful tendințelor democratice,
Când partizanii vechii drepte, aristocrați, oligarhi, au fost
Alungați într-o opoziție arțăgoasă și sterilă, pentru orice,
S-a creat emigrație internă. „Mirajul spartan” a avut rost. |
Sparta n-a devenit dură de la început ci de la declinul ei,
Nenorocirea ei a fost aceea că s-a maturizat prea repede,
Ca punct de plecare a fost reflexul egoist al aristocrației,
Care refuza luptătorilor extinderea drepturilor lor civice.
Pe plan extern, Sparta era geloasă pe progresul statelor,
Și a culturilor mai înnoite ca a ei. Ea a urmat cultul steril,
Bazat pe necomunicare, de unde devine aprigă și cu zor,
Un fel de fascism modern, nu ce vede comunitatea util.
|
Sanctuarul zeiței Artemis Orthia, era teatrul, ca origini,
De încăierări de copii, care-și disputau brânza de pe altar.
În epoca romană băieții erau supuși unei crude flagelații
Rivalizând în tăria de a îndura, într-un spectacol mortal. |
Iluzii pierdute
Pentru mai buna documentare privind educația homerică,
Pentru a putea observa că a adus vremilor un mare folos,
Și că a împins educația umană într-o progresie geometrică,
Cititorule, fii curios și citește-l pe Homer cu mai mult etos.
|
Pagina oficială pe FaceBook a Bisericii Ortodoxe Române Sfânta Treime din Los Angeles, California, administrată de către pr. protopop Constantin Alecse
|
|
RESURSE ELECTRONICE DIN ROMANIA
REVISTE ŞI ALTE RESURSE ELECTRONICE DIN STRĂINĂTATE
BIBLIOTECI DIGITALE
DIZERTAŢII ŞI TEZE FINALE
E-BOOKS
ENCICLOPEDII
ALTE BAZE DE DATE MULTIDISCIPLINARE
|
|