|
Trebuie spus că pederastia are importanţă în educație.
Nimeni nu poate ignora erosul masculin în cultura elenă,
Acest aspect e deosebit de important pentru pedagogie,
Totuși subiectul n-a fost abordat, era o manie „gangrenă”
Modernii vedeau cu răutate probele antice despre amoruri,
Ale băiețașilor, interesându-se numai de sexualul aspect.
Unii au vrut să facă din vechea Heladă paradis homo „gri”
Dar limba și legea greacă, la unele cetăți, îl vedea infect.
Alții au încercat să se autoînșele printr-o naivă apologie
A pederastiei pure, opusă inversiei carnale. Au nesocotit
Mărturiile cele mai explicite. A se vorbi despre pederastie,
Care era privită diferit de comunități, trebuia studiu atent.
A studia tehnica inversiunii, proporția de homosexualitate
În Grecia, interesează doar psihiatria și tehnologia morală,
Interesul, însă, rezidă doar în concepția despre dragoste
Și despre rolul ei în viață, fără păcătoșenie homosexuală.
Erosul grec, camaraderie războinică
Societatea greacă a situat forma cea mai caracteristică,
Cea mai nobilă a erosului în relaţiile pasionale, mai precis.
Dintre bărbaţi (între adult și adolescent – vârstă critică),
Timpul teoretic al eromenului era de 15-18 ani admis.
Acele contacte conduc la relații contra naturii, se-nțelege,
Consecințele acestui mod de a fi, fiind de tristă existenţă,
Importanţa cea mare e că ansamblul civilizației se culege,
Pederastia a suit mult timp, deși la Homer pare absentă.
Acest lucru este încă mult mai acut într-un mediu militar,
E o descalificare a iubirii normale dintre bărbat și femeie,
Oricum apare la origine, practica pederastiei nu are hotar,
Deși renunță la genul militar, rămâne intrată în educație.
Morala pederastică
Erosul grec a contribuit mai întâi la idealul propriu moral.
Care susţine toată practica educației elene, ca o aspirație.
Dorința vârstnicului de a se afirma în ochii iubitului, total,
Dorința tânărului de a se arăta demn pentru orice lecţie.
Pe de altă parte, etica, cavalerească, bazată pe onoare,
Reflectă ea însăși întreg idealul unei camaraderii de luptă.
S-a întărit așa sentiment prin glisarea din planuri militare
În planurile politice. Crimele pasionale, ades, se aşteaptă.
Erosul viril, metodă pedagogică
Erosul grec furniza pedagogiei clasice mediu și metodă;
Acest eros era, pentru un antic, educator prin excelenţă.
El duce la o împătimire, un ideal misogin, e o disciplină
Intra sexuală, materializată într-o pedagogie apropriată.
Partenerul matur simte că e supus efectului de înnobilare,
Aspectul educativ al legăturii erotice, îl priveşte pe tânăr,
Cel dintâi are dorința de a seduce, cel tânăr, de admirare,
Femeii îi revine creşterea pân-la 7 ani, apoi unui matur.
Familia nu poate să constituie un cadru pentru educație,
Pentru că are un rol șters, nu-i e recunoscută competența,
Iar tatăl, aristocrat, prins în viața publică, nu-i în ecuație,
Nu are timp pentru copil, politica-i ocupă toată existenţa.
Educaţia nobilă în secolul al VI-lea
Trăsătura nobilă-i mai puternică, cu cât educaţia greacă,
Clasică, mai are ceva din moștenirea aristocrației arhaice.
Ea a fost elaborată, la origine, de o viață nobilă, bogată,
La care tineretul, pentru existenţă, nu avea să se implice.
De aceea, educaţia era în primul rând morală, care viza:
Caracterul, prestanța, viața elegantă, sportivă, mondenă,
Sub îndrumarea unui matur, cu prietenie virilă, care data,
Că o pasiune erotica colorează toată educaţia și o animă.
Reminiscențele ei: raporturile dintre profesor şi elev
Mai târziu, în alte medii, când o altă educație va apărea,
Care este mai direct orientată spre eficiența profesională,
Tot cu un eros masculin, studiul superior se va dezvolta,
Funcție de valoarea erastului, educaţia va fi mai durabilă.
Așa atașament pasionat a alunecat spre ceva mai tulbure
Și mai carnal. Civilizația chineză, avea aceeaşi concepție
A inițierii culturale, favorizând și ea inversiunea de jure
Între maestru și discipol, și chiar pe discipoli îi bântuie.
Pentru a nu ieşi din spaţiul Greciei, cronica de scandal dă
Pantheonului culturii clasice, o celebră galerie de amanți:
Socrates, care atrăgea elita tineretului Atenei, ca monedă
A pasiunii amoroase, încât în eros era unul dintre giganți;
Platon a fost amantul, și, nu numai platonic al lui Alexis,
Sau al lui Dion. De oricare orientare ar fi, ea se transmite
În atmosfera de comuniune spirituală, în al lor „paradis”,
Astfel, cu acele apucături ale epocii, școlile erau „hrănite” |